miercuri, 15 mai 2013

Pedagogia Freinet



           Célestin Freinet (15 octombrie 1896, Gars, Alpes-Maritimes - 08 octombrie 1966) a fost un pedagog francez remarcabil și reformator educațional.
        Célestin Freinet s-a născut în Provence ca al cincilea din cei opt copii. Zilele sale de şcoala au fost profund neplăcute pentru el, acestea afectând metodele sale de predare și dorința de reformă. În 1915 a fost recrutat în armata franceză și a fost rănit la plămâni, experiență care a condus la devenirea unui pacifist ferm.
       În 1920, el a devenit un învățător elementar în satul Le Bar-sur-Loup. Aici a început Freinet să-şi dezvolte metodele sale de predare. În 1926 s-a căsătorit cu Elise Lagier.
      În 1923 Freinet a cumpărat o tipografie, inițial pentru a ajuta cu învățătura sa, însă de la leziunile pulmonare a fost dificil pentru el să vorbească perioade lungi de timp.
      Prin intermediul acestei prese, a tipărit texte și ziare gratuite pentru elevii săi. Copiii aveau rolul de a compune propriile lucrări pentru presa, să discute și să le editeze ca un grup, înainte de a le prezenta ca un efort de echipă.
      Ziarele au fost schimbate cu cele de la alte școli, iar treptat aceste texte au înlocuit manualele convenţionale.
      Freinet a creat Sindicatul Cadrelor Didactice C.E.L. (Coopérative de l'Enseignement laic) în 1924, din care a apărut Mişcarea Şcolii Moderne (Mouvement de l'École Moderne ). Scopul CEL a fost de a schimba educația publică din interior, cu cooperarea profesorilor.
     Metodele de predare ale lui Freinet au fost în contradicție cu politica oficială a Consiliului Național de Educație, el dându-şi demisia în 1935, pentru a începe propria școală în Vence.
     Freinet se integrează cu particularităţile lui, mişcării pedagogice franceze care, iniţiate de către Robin şi Demolins,aveau să continue cu activitatea lui Cousinet şi Profit,contemporanii săi.Pe lângă netolerarea metodelor tradiţionale,comună tuturor specialiştilor pedagogici şi “şcolii noi”, găsim întradevăr la Freinet o mai mare conştientizare a raportului şcoală-societate,care eliberează şcoala de elementul abstract ce nu a fost ocolit de câteva “şcoli noi” şi în special, găsim o revendicare neretorică a profesorului de ciclu elementar-“primar” căruia îi era încredinţată deloc uşoara sarcină de a aduce la îndeplinire reforma educativă.
      După 1989,o a doua formă de învăţământ alternativ propusă sistemului tradiţional este Pedagogia Freinet.
      Esenţa pedagogiei Freinet va avea în centrul său individual a actului educaţional precum şi relaţiile interumane.
     În acest caz rolul educatorului se va limita doar la: organizarea materialelor necesare educaţiei, asigurarea şi menţinerea climatului de încredere,precum şi cultivarea încrederii în părerile celorlalţi.
Principiile pedagogiei Freinet

Pedagogia Freinet este o şcoală modernă care pregăteşte copii de azi să trăiască în lumea de mâine şi e fondată pe valori universale: responsabilitate, autonomie, cooperare, întrajutorare. Este centrată pe copil luând în considerare cele trei componente ale personalităţii sale: unicitate, diversitate, globalitate.
De aici decurg cele patru principii ale alternativei pedagogice Freinet :

1.     Pedagogie centrată pe copil
      Veţi fi la nivelul copiilor. Îi veţi vedea cu ochi, nu de pedagog şi de şef, ci cu ochi de om şi de copil şi veţi reduce imediat, prin acest fapt, distanţa periculoasă care există, în clasele tradiţionale, între elev şi profesor” spune Freinet.
      Coborât de la catedră, profesorul este mai prezent şi mai important, căci el trebuie să creeze neîncetat. El nu mai are alte mijloace de a se impune decât iradierea persoanei sale, credibilitatea, valoarea sa.
     Educatorul urmează să se adapteze la trebuinţele copilului, să ia în considerare interesele şi înclinaţiile sale. Învăţătorul ajută şi nu controlează, ameninţă, atenţionează, sau pedepseşte.
2.     Pedagogia muncii motivate  
       Educaţia trebuie să-şi găsească motorul esenţial în muncă creatoare, liber aleasă şi asumată. În cucerirea autonomiei fiecare trebuie să inveţe să-şi fixeze singur obiectivele, în loc să aştepte să-i fie mereu impuse din exterior.
       Aceasta trebuie să aibă drept punct de plecare copilul real cu nevoile sale fireşti, efortul celui educat fiind comparat cu respiraţia voluptoasă a aerului sonor „al unei dimineţi de primăvară”. Şcoala trebuie să asigure continuitatea cu valorile trecutului.

3.     Pedagogie personalizată
       Munca individualizată este una din tehnicile de învăţare ale pedagogiei Freinet care vizează plasarea copilului în centrul sistemului educativ, ţinând seama de achiziţiile sale, de ritmurile şi de capacitatea sa de a deveni actor al propriei învăţări.
      Copilul nu va fi supus modelelor prestabilite, ci acceptat ca atare, cu personalitatea lui.

4.     Pedagogie a comunicării şi a cooperării
         Libera exprimare nu este invenţia unui elev deosebit de creativ, ea este manifestarea însăşi a Vieţii. Libera exprimare pedagogică trebuie să permită fiecăruia să-şi redea sentimentele, emoţiile, impresiile, cugetările, îndoielile. Toţi copiii, dacă n-au fost încă descurajaţi, percep nevoia şi dorinţa de a se exprima, de a comunica între ei cu instrumentele de care dispun (vorbirea, scrisul, desenul etc).
Tehnicile pedagogiei Freinet

  Pedagogia Freinet îşi propune să contribuie la construirea unei şcoli dinamice,active,moderne,folosind tehnici şi procedee simple ,la îndemâna oricui.
        În accepţiunea lui Freinet,tehnicile educative  sunt un ansamblu de instrumente materiale şi procedee didactice care pot ajuta copilul în procesul de formare .Ele, neprovenind din cercetări teoretice,ci din experimentarea directă  a celor care lucrează în cadrul şcolii,permit modificarea şi îmbogăţirea lor.      Introducerea mai multor tehnici didactice contribuie la optimizarea relaţiei învăţător-elev 
        Toate tehnicile pot fi utilizate cu succes la toate clasele din învăţământul tradiţional, nu numai în clasele Freinet.
         Aceste tehnici sunt :
·              Textul liber- promovează ideea de a acorda elevului o nelimitata libertate de exprimare si manifestare.”Un text liber este,aşa cum indică numele,un text pe care copilul îl scrie în mod liber,când are chef să-l scrie şi pe tema care îl inspiră”.(C. Freinet)
·        Jurnalul şcolar- este un mijloc de exprimare, care respectă libertatea de opinie, pentru că publică ceea ce gândesc copii.Este totodată un mijloc de comunicare, de socializare şi de formare civică,şi nu în ultimul rând un mijloc de învăţare.
·        Corespondenţa şcolară- permite deschiderea şcolii spre viaţă, lărgirea câmpului de relaţii afective, permite copilului să se construiască.
·        Ancheta documentară- este o tehnică complexă de învăţare. Pentru realizarea ei se parcurg mai mulţi paşi: precizarea temei şi a modului de abordare, partea de cercetare, prelucrarea informaţiei, bilanţul fiecărei etape, realizarea formei finale.
·        Exprimarea plastică
·        Exprimare corporală

Instrumentele pedagogiei Freinet

         În cadrul alternativei Freinet, instrumentele reprezintă toate materialele şi mijloacele care se utilizează în activitatea didactică. Rolul lor este de a scoate elevul din constrângerea relaţiei elev-dascăl şi fac posibilă o relaţie triunghi (elev-dascăl- instrument) ce implică dispariţia poziţiei faţă în faţă între elev şi dascăl .
Tipologia instrumentelor:
1. Instrumente de învăţare : pentru elevi (fişe autocorective, manuale şcolare, exerciţii); pentru dascăl (cărţi , reviste, casete , strategiile de formare).
2. Instrumente de cercetare documentară : pentru elevi (dicţionare, enciclopedii, biblioteca clasei , albume, reviste); pentru dascăl( cărţi, reviste pedagogice, enciclopedii, instrumente oficiale, bibliografii);
3. Instrumente de gestiune: pentru elevi (plan| bilanţ de muncă, orar, fişe ghid , planificări ); pentru dascăl (planificare , jurnalul de bord , plan de muncă colectiv,  orar );
4. Instrumente de evaluare : pentru elevi (bilanţuri ,scări de competentă , teste, brevetul ,cărticica elevului ),pentru dascăl (carte pentru munca educativă ,teste etalonate naţional );
5. Instrumente de comunicare : pentru elevi(jurnalul şcolar ,scrisori, poşta electronică ,fax , internet, consiliul clasei ,cutia cu intrebări );pentru dascăl (buletin oficial ISJ sau MEC, scrisori, poşta electronică ,telefon, fax, internet );
6. Instrumente de declanşare :pentru elevi (instrumente de învăţare ,bancă de foto sau imagini ); pentru dascăl (cărţi, reviste , casete );
7. Instrumente de reglare : pentru elevi (afiş cu regulile clasei ,regulamentul şcolii,planificarea competenţelor ),pentru dascăl (cartea albă a şcolii-regulamentul de ordine interioară, regulile clasei);
8. Instrumente pentru crearea autonomiei : pentru elevi (fişe ghid ,clasor de activităţi personale şi evaluări ,plan de muncă ).
        În pedagogia Freinet notele sunt înlocuite cu: grile de evaluare  bipartite    elev –dascăl, centuri de culoare, scări de competenţe ,bilanţuri , sistem de brevete. Deoarece realizează programa şcolară ,elevii primesc şi teste de control ,care nu au ca scop sancţionarea greşelilor ,ci informarea asupra progreselor elevilor şi decernarea certificatului necesar societăţii şi recunoscut de aceasta.


Bibliografie:
·        “Pedagogia Freinet.Un demers inovator” , Mihaela Rădulescu, Editura Polirom Iaşi (1990) ;
·        “Dezvoltări teoretice şi instituţionale în alternativele educaţionale”,Horaţiu Catalano (coordonator),Editura Nomina,2011;
·        “Freinet şi tehnicile sale”, Pettini Aldo,ed. CEDC, 1992 ;
·        ,,Le Nouvel Educateur’’-Revistă de Pedagogie Freinet, nr. 17, 84, 92, 94, 101, 104 ;
·        Stanciu Mihai, ,,Reforma conţinuturilor învăţământului”, Polirom, Iaşi, 1999 ;
·        ,,Dicţionar de pedagogie”, EDP, Bucureşti, 1979;
·        www.wikipedia.com


Autori:
Peteleu Cristina Ionela
Halmaghi Anca
Costin Valentina


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu