Avantajele activităţilor integrate în grădiniţă

Avantajele activităţilor integrate în grădiniţă

Activitatea integrată - este activitatea specifică reformei curriculare propusă de noul Curriculum pentru învăţământul preşcolar. Aceasta se desfăşoară atât ca activităţi în cadrul unui proiect tematic, cât şi în cadrul proiectării pe teme săptămânale. Procesul instructiv-educativ pe care îl desfăşurăm în grădiniţă, permite fiecărei educatoare, sau echipe de educatoare, punerea în valoare a propriei experienţe didactice, prin activităţi educative cu caracter integrat, şi cu o abordare complexă a conţinuturilor.

Prin activitate integrată înţelegem – demers global, în care graniţele dintre categoriile de

activităţi dispar, activitatea desfăşurându-se după un scenariu unitar, în scopul investigării unei teme. Demers concertat, coerent, care nu se desfăşoară fiindcă se cere, ci pentru că asigură un plus în educarea şi instruirea copiilor. Aceste activităţi ample, care reunesc conţinuturi din ştiinţe şi domenii diferite înlesnesc copilului procesul înţelegerii, însuşirii şi aplicării cunoştinţelor. Astfel se creează situaţii de învăţare optim structurate din punct de vedere logic, psihologic şi pedagogic, determinând experienţe de învăţare mai complexe, net superioare celor monodisciplinare. Activitatea integrată din grădiniţă ne conduce la realizarea unui scenariu bine gândit pentru o zi. Această activitate presupune o împletire de obiective care provin de la arii curriculare diferite, apelându-se la conţinuturi din diferite domenii.

Clasificare:

Activitătile integrate sunt de patru feluri în functie de elementele de conţinut. Astfel, avem:

• activitate integrată care cuprinde toate activităţile din cadrul unei zile

• activitate integrată care integrează ALA (activităţi liber alese) și ADE (activităţi pe domenii experienţiale)

• activitate integrată care cuprinde ADE dintr-o zi

• activitate integrată în care sunt înglobate mai multe domenii experienţiale, indiferent de programul zilei

Activitatea integrată poate fi definită ca fiind un demers coerent, global în care graniţele dintre discipline dispar, activitatea desfăşurându-se după un scenariu bine stabilit, în scopul investigării unei teme. Prin aceste activităţi se va pune accentul pe dezvoltarea gândirii critice, pe latura calitativă a formării, pe feed-back-ul pozitiv. Integrarea se va face prin împletirea într-un scenariu bine închegat a conţinuturilor corespunzătoare ariilor curriculare implicate. În maniera activităţilor integrate întregul program al unei zile reprezintă un tot, un întreg, având o organizare şi structurare a conţinuturilor menită să elimine graniţa dintre domeniile de învăţare.

Abordarea integrată este, aşadar, o împletire a conţinuturilor într-o formă atractivă, flexibilă, care conduce activitatea copilului spre investigare, documentare, cercetare şi aplicarea practică a celor învăţate. Săptămânal, fiecare educatoare trebuie să desfăşoare 3 activităţi integrate la nivel I(3-5 ani) şi 5 activităţi la nivel II (5-6/7 ani ).

În activităţile integrate accentul va cădea pe activităţile de grup şi nu pe cele frontale, copiii fiind încurajaţi în permanenţă să se manifeste, să -şi exprime ideile, să interpreteze date, să facă predicţii, să-şi asume roluri şi responsabilităţi, şi mai ales, „ să facă”, „ să trăiască împreună cu ceilalţi” şi „ să devină” parte integrantă a comunităţii. Un aspect important ce trebuie precizat legat de proiectarea şi planificarea activităţilor de tip integrat este faptul că activităţile care fac parte din activitatea integrate îşi pierd statutul de activitate de sine stătătoare, acestea fiind părţi componente ale unui demers global.

Avantajele activităţilor integrate în grădiniţă sunt:

• dobândeşte cunoştinţe profunde şi solide;

• identifică mai uşor relaţiile dintre idei şi concepte;

• face corelaţii între temele abordate în grădiniţă şi cele din afara ei;

• parcurge teme care-l interesează şi le studiază mai mult timp;

• se încurajează comunicarea;

• învaţă să rezolve sarcini prin cooperare;

• se formează sentimentul de apartenenţă la grup;

• devine mai responsabil în procesul învăţării.

• stimulează interesul pentru abordarea unor noi conţinuturişi metode;

• îşi organizeaza mai bine planificarea;

• utilizează o varietate de activităţi pentru a prezenta tema în profunzime;

• încurajează copiii să producă idei originale pentru activităţi.

• Finalităţile activităţii integrate sunt selectate din listele de obiective cadru şi de referinţă ale domeniilor experienţiale, iar obiectivele operaţionale vor constitui un set unitar şi restrâns de 4-5 obiective, cu referire directă la experienţele de învăţare vizate.

• Conţinuturile abordate sunt selectate şi abordate în strânsă relaţie cu nucleul de integrare curriculară.

 Într-o situaţie în care tema săptămânii este „Animale sălbatice”, iar tema activităţii integrate este  „Proiectarea unei grădini zoologice pentru oraşul nostru”, conţinuturile didactice vehiculate vor proveni din domeniile experienţiale: Ştiinţe, Om şi Societate şi, eventual, din domeniul estetic şi creativ, dar se vor selecta acele conţinuturi şi activităţi care vor contribui la îndeplinirea cerinţelor impuse de tema activităţii integrate.

De exemplu, alcătuirea proiectului grădinii zoologice, cu vizualizarea spaţiului şi a accesoriilor necesare pentru găzduirea fiecărui tip de animal, discutarea şi decizia privind vecinătăţile, spaţiile de vizitat, hrana necesară, formularea regulilor de comportament pentru vizitatori, estimarea costurilor biletelor etc.

• Fiecare dintre situaţiile de învăţare proiectate şi desfăşurate în cadrul activităţii

integrate contribuie la explicitarea, analiza, rezolvarea temei activităţii.

• Activitatea integrată include valenţele formative ale curriculumului integrat ca model de proiectare curriculară. În situaţia descrisă în exemplul de mai sus, copiii vor fi încurajaţi să caute informaţii privind dimensiunile, habitatul, comportamentul, hrana unor animale sălbatice care vor fi găzduite în grădina zoologică, să propună mai multe variante de organizare a grădinii zoologice, pe care să le ilustreze cu material intuitive (gărduleţe, cuşti construite din cutii de carton sau cuburi, animale în miniatură etc.).

Activităţile integrate aduc un plus de lejeritate şi mai multă coerenţă procesului de predare-învăţare, punând accent deosebit pe joc ca metodă de bază.

Activitatea integrată se dovedeşte de a fi o soluţie pentru o mai bună corelare a activităţilor de învăţare cu viaţa societăţii, cultura şi tehnologia didactică. Pentru copiii mici, adaptarea la regimul grădiniţei se face adesea cu greutate. Cea mai uşoară cale de a-l face pe copil să nu simtă absenţa mamei, a jucăriilor şi lucrurilor personale de acasă este aceea a "scenarizării" activităţilor din grădiniţă. Marea artă a educatoarei este aceea de a fi o artistă deosebită şi de a da, în fiecare clipă, "marea reprezentaţie" în faţa micilor spectatori şi de a-i implica şi pe ei.

Concluzii

Reușită predării integrate a conținuturilor în grădinită ține în mare masură de gradul de structurare a conținutului proiectat, într-o viziune unitară, țintind anumite finalități. Învățarea într-o manieră cât mai firească, naturală pe de-o parte și, pe de altă parte, învățarea conform unei structuri riguroase sunt extreme care trebuie sa coexiste în curriculum-ul integrat. De reținut este faptul că preșcolarii trebuie sa învețe într-o manieră integrată, fiecare etapă de dezvoltare fiind strâns legată de cealaltă. Activitățile integrate sunt oportune în acest sens, prin ele aducându-se un plus de lejeritate și mai multă coerență procesului de predare-învățare, punând accent deosebit pe joc ca metodă de bază a acestui proces.

Activitatea integrată se dovedește a fi o soluție pentru o mai bună corelare a activităților de învățare cu viața societății, cultura și tehnologia didactică.

Bibliografie:

·                     ***Programa activităților instructiv-educative din gradiniță;

·                     Ministerul educației și cercetării  "Metoda proiectelor la vârstele timpurii" Ed. Miniped. București 2002

·                     Revista Învățământului Preșcolar nr. 3-4/2003

·                     Curriculum pentru învăţământul preşcolar, Bucureşti 2009

·                     Educaţia timpurie – ghid metodic pentru aplicarea curriculumului preşcolar, Adina Glava, Maria Pocol, Lolica-Lenuţa Tătaru, Editura Paralela 45, 2009

·                       www.didactic.ro

UNIVERSITATEA ,,BABEŞ-BOLYAI” CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINTE ALE  EDUCAŢIEI

SPECIALIZAREA P.I.P.P. EXTENSIA NĂSĂUD

Studente, an II,  Zi : 

v  Pușcaș Varvara Maria

v  Tofan Alina Ramona

v  Ciui Anamaria